Strasbourg, 15 noiembrie 2011
Parlamentarul european Viorica Dăncilă consideră
că, românii şi bulgarii, care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, nu trebuie să fie asociaţi cu forţa de muncă provenită din state terţe, atunci când li se
impun retricţii pe piaţa forţei de muncă din anumite state membre ale UE.
Deputatul
român a făcut această declaraţie miercuri seara, la Strasbourg, în sesiunea plenară
a Parlamentului European cu ocazia discuţiei cu reprezentanţii Comisiei
Europene pe marginea Întrebării cu solicitare de
răspuns oral privind libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană
adresată executivului european.
"În prezent, există încă ţări ale
Uniunii Europene care menţin restricţii pentru lucrătorii români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă din
aceste state. Deşi există semnale de deschidere, pentru că au fost reduse
restricţiile în unele sectoare/ profesii sau au fost simplificate procedurile
în comparaţie cu regulile aplicate anterior aderării României şi Bulgariei la
UE, este de
neînţeles faptul că românii şi bulgarii, care sunt cetăţeni
ai Uniunii Europene, sunt asociaţi adesea cu forţa de muncă
provenită din state terţe", a afirmat Viorica Dăncilă.
"Toţi cetăţenii europeni au de câştigat de pe urma unei
pieţe deschise a forţei de muncă şi a unei pieţe interne europene puternice,
iar cei care menţin aceste restricţii trebuie să
înţeleagă că statele Uniunii nu sunt în competiţie între ele, ci Uniunea Europeană este
în competiţie cu restul ţărilor şi ea trebuie să fie întotdeauna pe primele
locuri în această competiţie", a mai spus parlamentarul
român.
Informaţii de background
Potrivit Tratatul de aderare a României şi
Bulgariei la Uniunea Europeană, ţările UE-25 pot să restricţioneze temporar
accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor ale forţei
de muncă. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei
etape: 2+3+2. Pentru perioada 2007-2009, accesul liber al românilor şi
bulgarilor a fost reglementat prin legislaţiile naţionale ale celorlalte state
membre. Pentru etapa următoare, statele membre au putut extinde măsurile naţionale
şi menţine restricţiile, cu condiţia notificării Comisiei Europene, iar pentru
ultimii doi ani, executivul european are nevoie de dovezi clare ale existenţei unor
eventuale perturbări grave ale pieţei forţei de muncă de pe teritoriul unui
stat membru sau al pericolului unor astfel de perturbări, pentru a accepta o
cerere de notificare în vederea aplicării, în continuare, a măsurilor
respective până la sfârşitul perioadei de şapte ani de către un stat membru.
Măsurile tranzitorii se vor încheia în
mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
