Cotidianul flamand, Het Nieuwsblad, a citat, nu demult, un expert financiar care a estimat că averea Regelui Albert II, Regele belgienilor, s-ar ridica la un miliard de euro (1.37 miliarde dolari). “Şi, probabil că aceasta este o subestimare”, a susţinut Thierry Debels, care a scris o carte despre averea Casei Regale. Această cifră, ridiculizează informaţiile oficiale oferite de rege, care vorbesc de doar 12.4 milioane de euro
Palatul Regal a ripostat imediat, astfel că, un purtator de cuvânt al Casei Regale, a negat afirmaţiile expertului financiar , catalogându-le drept “fantezii”. Familia Regală Belgiană este criticată foarte des în presa flamanda din Belgia. Analiştii politici văd în astfel de tactici, o metodă de a convinge publicul de necesitatea limitarii, până la eliminare, a puterii politice a familiei regale. Regiunea flamandă este cea mai mare si mai bogată din cele două regiuni lingvistice principale din Belgia. Francofonii din sud, din Wallonia, se tem că prin astfel de măsuri, naţionaliştii din nord încearcă să obţină independenţa. Mai ales că, de câteva săptămâni, se vehiculează ideea unei monarhii protocolare în Belgia.
Deşi monarhiile europene îndeplinesc funcţii protocolare, unele sunt- de fapt - mai protocolare decît altele! Regele Belgiei deţine, însă, puteri pe care unii ar dori să le limiteze. La 20 de ani după ce defunctul rege Baudoin - fratele actualului suveran Albert al II-lea - a refuzat să semneze legea avortului, deoarece contravenea credinţei sale religioase, Belgia a reluat în forţă dezbaterea privind rolul pe care trebuie să-l aibă azi monarhia. Startul a fost dat de două mari jurnale cu tendinţă conservatoare, « De Standaard» şi «La Libre Belgique» care au publicat o serie istorică comună cu privire la trecutul, prezentul şi viitorul acestei instituţii.
Didier Reynders, ministrul de finanţe (liberal francofon), a declarat că «pasul spre o monarhie protocolară este inevitabil», deşi unii deputaţi s-au arătat a nu fi tocmai de acord cu această…versiune! Idee susţinută şi de Alexander De Croo (Open Vld) care doreşte o monarhie de tip scandinav. Socialiştii francofoni susţin naţionaliştii flamanzi, care sunt de părere că este timpul “să se modernizeze rolul monarhiei”. Naţionaliştii aplaudă măsura ca pe un pas spre totala dispariţie a monarhiei belgiene.
Laurette Onkelinx (PS), consideră că: "este timpul să ne gândim la un nou model instituţional belgian", iar din opoziţie cuvintele sunt şi mai aspre: "Regele a muncit prea mult în ultimii ani, să îi dam ocazia să se odihnească", precizează Caroline Gennez. Singurii, mai rezervaţi , sunt cei din CD&V, a căror preşedinte, Marianne Thyssen, afirmă că: “sunt deja suficiente probleme în Belgia, şi nu mai trebuie înca una, atât de delicată cum ar fi rolul Regelui”.
Modelul înspre care se priveşte, este cel al monarhiilor scandinave, unde regele are un rol strict protocolar, net diferit de cel pe care Constituţia belgiană îl prevede pentru suveranul său. Acestuia îi revine rolul de a semna legile aprobate de Parlament, de a numi şi de a revoca miniştrii. Practic, mediază formarea guvernelor federale, un exerciţiu dificil şi căruia nu i se prevede un înlocuitor viabil într-o ţară cu atîtea sensibilităţi, luptele intestine dintre francofoni şi flamanzi fiind cunoscute. Dincolo de consideraţiile politice şi sociologice, există şi alt motiv de nemărturisit care explică urgenţa pe care a căpătat-o această dezbatere, şi anume venirea tot mai apropiată la tron a Prinţului Filip (Louis-Philippe, 1960), foarte nepopular în Flandra care este considerat mai puţin înzestrat decât regele Albert II, pentru rolul de mediator, un rol-cheie în vremuri de criză. Deşi a încetat să mai aibă opinii despre politică - mai ales cu privire la naţionalismul flamand, el a dat semne că poate fi mai ambiţios şi mai puţin conciliant decât tatăl său. Unii l-au asemănat mai mult cu bunicul său, Regele Baudoin, cunoscut pentru rolul său mai intervenţionist, însă un rege destul de iubit de către poporul său. Defunctul soţ al reginei Fabiola a vrut să-l pregătească pe nepotul său pentru a-i succede la tron, un plan dejucat, însă, de moartea sa subită, la Motril, în 1993. Fostul premier, Jean Luc Dehaene, a dezvăluit că însuşi regele Albert ar fi sugerat guvernului o reformă constituţională pentru a nu se vedea în aceeaşi situaţie cu cea a fratelui său pus în faţa problemei avortului. După legalizarea eutanasiei, în 2002, Dehaene l-a convins să amâne. “Era obsedat de exemplul lui Baudoin”, a declarat el.
Acesta este un subiect despre care se va scrie mult de acum înainte datorită sensibilitatii lui în rândul populaţiei, care într-o mare majoritate, ţine la monarhie. Nu ar fi exclus ca la urmatoarele alegeri, politicienii care doresc acest lucru, să fie aspru sancţionaţi de electoratul belgian.
din Belgia, Eugenia Mihai DELAD
http://www.infozonemedia.eu/articole/tsib/partidele-politice-belgiene-urmaresc-instaurarea-unei-monarhii-de-salon-iar-regele-este-controlat-la-portofel
