În zilele de 4 şi 5 iulie 2009, au avut loc Medievalele Citadelei Namur, Belgia, un eveniment extraordinar pentru iubitorii de istorie medievală şi nu numai . « Medievalele Citadelei Namur» a fost creat în 2002. Peste 23.000 de persoane au intrat pe porţile Citadelei în aceste zile, într-o adevărată călătorie în timp. Spectacole, saltimbanci, peste 500 de artişti , ca de exemplu Confreria Brotherhood of the vor Malemort şi Compania Entr’acte , au fost centrul de gravitaţie al acestui week - end medieval. Pe site-ul Terra Nova, a fost reconstituit pentru acest eveniment, un impresionant oraş medieval, cu case, negustori,capele, taverne, etc, unde doritorii au putut să cumpere de la mici figurine şi bijuterii medievale, până la coifuri şi armuri, dar şi să se înfrupte cu diverse delicatesuri ale bucătăriei medievale, şi totul redat până la cel mai fin detaliu al epocii. O adevărată atmosferă plină de poveste!
Medievalele de anul acesta, au avut, de asemenea, un spaţiu medieval şi pedagogic, special creat pentru copii între 7-11 ani, şi bineînţeles nelipsitele plimbări cu poneii, un sat de artizani, de artişti ambulanţi. Şi chiar un ambulatoriu!
Confreria Malemort, a pus în scenă pentru acest an, un specacol cu totul inedit, oferit de peste 300 de actori şi figuranţi, intitulat: „Umbrele din pădurea Maury”, un spectacol care a avut ca subiect central, reconstituirea istorică a Evului Mediu.
Pépiloué, un adolescent, păstor de gâşte şi jongleor în acelaşi timp, câinele său, un ciobănesc belgian, extraordinar de inteligent şi desigur cele 50 de gâşte ale sale; Compania „gueule de loup”; Clubul „Warhammer”; Trivelin, un grup de muzicanţi ambulanţi care au reînviat fascinanta lume a trubadurilor medievali, a jongleurilor, a comedianţilor şi a mâncătorilor de foc; Compania „Licorne”, care a prezentat întocmai un spital medieval; „Les Francs Compaing”care a prezentat evoluţia uniformelor militare de-a lungul a o sută de ani, începând cu finele celui de-al XIV-lea secol;” La Compagnie de la Tour d’Argent” care a iniţiat publicul în arta tirului cu arcul; „La Compagnie Franche”, ce a oferit explicaţii în ceea ce priveşte gastronomia medievală; ”La Compagnie de Rougemont”; „La Confrérie hospitalière du Hainaut”; „La Compagnie Léodium”; ”L’Abbaye de la paix Dieu”; Arts Fabra”etc, iată câteva exemple ale celor care au oferit de-a lungul zilelor de 4 şi 5 iulie 2009, la Citadela din Namur, clipe de neuitat pline de magie, legendă şi realism în acelaşi timp.
Scurtă istorie a oraşului belgian Namur
Namur (în Nameur, neerlandeză , în germană Namen, în flamandă Naemen şi latină Namurcus) este un oraş în Belgia, situat la confluenţa fluviilor Sambre şi Maas. Oraşul este capitala Valoniei şi reşedinţă a provinciei cu acelaşi nume care se află la 60 km sud de Bruxelles şi are o populaţie de 105.000 locuitori.
Comuna actuală Namur a fost formată în 1977, prin fuziunea cu comunele învecinate. Acestea sunt (denumirile valone sunt în paranteze): Beez (Bê), Belgrad, Boninne, Bouges (Boudje), Champion (Tchampion-dlé-Nameur), Cognelée (Cognêye), Daussoulx (Dåssoû), Dave (Dåve), Gelbressée (Djerboussêye), Erpent (Erpint), Flawinne, Jambes (Djambe), Lives (Live), Loyers (Loyi), Malonne, Marche-les-Dames (Måtche-les-Dames), Naninne, Rénne, Saint-Marc (Sint-Må), Saint-Servais (Sint-Serwai), Suarlée (Swarlêye), Temploux (Timplou), Vedrin (Vedrén), Wépion, Wierde (Wiete).
Namur e renumit pentru cetatea sa medievală. Tot aici, Sambre se varsă în Meuse. Această confluenţă e cunoscută de către locuitori sub numele de Grognon.
Locuitorii se numesc: Namurois în franceză sau Chwès în valonă. La Grognon exista o cetate deja din neolitic. În perioada galo-romană, cetatea în formă de pinten a fost mutată şi mărită, ajungând la 70 ha. Mai târziu s-a construit oraşul la poalele muntelului. Oraşul roman se întindea pe cuprinsul a ceea ce astăzi reprezintă strada Crucii (Rue de la Croix), strada Colegiului (Rue du Collège), strada Îngerului (Rue de l'Ange) şi strada Berarilor (Rue des Brassiers), şi avea şi un târg. Împrejurimile oraşului erau şi ele locuite, săpăturile arheologice descoperind cimitire la Saint-Servais, Jambes şi în cartierele Planta (La Plante) şi Marii-Bolnavi (Grands-Malades). La un moment dat oraşul a luat foc, în timpul Imperiului Roman de Apus. Monedele descoperite relevă că Namur a rămas întotdeauna în imperiu, până la sfârşitul acestuia.
În Evul Mediu, oraşul este întărit, fiind port fluvial, cu un târg şi cu un atelier monetar. La începutul secolului al X-lea, oraşul devine capitala unui comitat ce ia numele oraşului, Comitatul Namur. Statul era condus de familia de nobili, ce spre sfârşitul imperiului fuse încredinţată împăratului. Prima dinastie de nobili a fost Berenger, despre care există date din 907. Două alte dinastii vor urma: Courtenai (1212-1263) şi de Dammepierre (1263-1429). Familia de Courtenai a dat şi doi împăraţi imperiului latin de la Constantinopol, Petru şi Balduin, în urma cruciadelor. În 1421, Ioan III de Piatra Doamnei vinde Comitatul Namur lui Filip al III-lea de Burgundia. De aceea, începând cu 1429, Comitatul Namur face parte din Ţările de Jos burgunde, apoi este ocupată de Anglia. În 1701 oraşul e ocupat de francezi, iar în 1704 va fi bombardat de olandezi.În 1711, Ludovic al XIV-lea redă independenţa Comitatului Namurului, impunându-l drept suveran pe Maxilmilian-Emanuel de Bavaria, dar în 1714, la moartea acestuia, Namurul se realipeşte Ţărilor de Jos. Intră din nou în conflict cu Franţa. După 1750 începe epoca arhitecturală şi urbanizatoare a oraşului. Împăratul Francisc Iosif distruge în 1782 multe întărituri şi monumente, dar păstrează cetăţuia. Austriecii sunt alungaţi în 1789, dar se întorc în 1790, apoi sunt din nou alungaţi de către trupele revoluţionare franceze în frunte cu Dumouriez. Francezii înlătură orânduirea feudală şi reorganizează teritoriul formând departamentul Sambre - et-Meuse în 1794 ce îşi are reşedinţa în Namur. După înfrângerea lui Napoleon (la Waterloo în 1815), Namur, face parte din Regatul Unit al Ţărilor de Jos, care restaurează cetatea. În 1830 ia fiinţă Belgia, şi începând cu această dată, oraşul devine definitiv belgian. În 1863 oraşul a fost reînnoit, exceptând cetatea. Oraşul a mai fost bombardat în 1914, 1940 şi 1944 în timpul celor două războaie mondiale.
de la Bruxelles, Eugenia Mihai DELAD
(mulţumiri domnului Cèdric Alvado, pentru sprijinul acordat )
http://www.infozonemedia.eu/articole/tsib/medievalele-citadelei-namur
