Comisia Europeana afirma ca exista o diferenta legala intre statutul de cetatean european si cel de emigrant

Europarlamentarul PSD Minodora Cliveti a primit raspuns la intrebarea adresata Comisiei Europene in cursul lunii noiembrie 2013, in care solicita clarificarea terminologica a statutului de cetatean european. In opinia eurodeputatului roman, calitatea de cetatean european nu se poate confunda sub nici o forma cu cea de imigrant in spatiul UE.

“Interesul acestei clarificari pentru cetatenii romani este evident, mai ales in contextul actual in care in unele state membre se aud voci care invoca “fluxul de emigranti din estul si centrul Europei” ca pe un fenomen care declanseaza probleme interne acestor state. Or, cetatenii romani sunt cetateni europeni, statutul lor este definit de tratate, iar semnalele de alarma trase de unele sau altele dintre statele membre in legatura cu migratia, nu pot fi indreptate impotriva romanilor, acestia avand drepturi specifice calitatii lor de europeni. De aceea, consider ca raspunsul comisarului Viviane Reding este un bun inceput pe calea rezolvarii unor probleme legate de libera circulatie a romanilor in spatiul european, de vreme ce acest raspuns este urmatorul:

“Comisia recunoaste faptul ca terminologia este importanta.

In acest sens, Comisia constata ca dreptul cetatenilor UE de a se deplasa si de a se stabili in interiorul UE, fie din motive economice, fie din alte motive, in conformitate cu Tratatul UE, este fundamental diferit fata de posibilitatile pe care Tratatul UE le ofera resortisantilor tarilor terte care fac obiectul normelor in materie de imigratie.

Ar trebui sa nu existe nici o ambiguitate cu privire la aceasta diferenta legala intre cele doua statute si intre seturi diferite de drepturi. Comisia subliniaza faptul ca limbajul utilizat trebuie sa reflecte aceasta diferenta”.

“Acest raspuns, extrem de concis, este insa suficient pentru fundamentarea, pe de o parte, a  abordarii de catre cetatenii romani a propriului statut si pentru exercitarea in cunostinta de cauza a drepturilor acestora in spatiul european.

Pe de alta parte, discursuri ale reprezentantilor unor forte politice precum UKIP din Marea Britanie, care pun in ecuatie “emigratia ilegala” cu “regulile europene care permit deplasarea libera a 500 milioane de oameni in spatiul UE”, lasand clar sa se inteleaga ca emigratia se refera si la cetateni europeni, pot avea efecte negative asupra celor neavizati. De aceea, aceasta clarificare a Comisiei Europene este necesara”, a conchis europarlamentarul roman.

Romanii sunt cetateni europeni, deci principiile prevazute de Tratatele europene trebuie sa functioneze si pentru ei!

Europarlamentarul PSD Minodora Cliveti a adresat o intrebare scrisa Comisiei Europene, in legatura cu recentele luari de pozitii antiromanesti in unele state membre:

"Avand in vedere prevederile art.17 din Tratatul consolidat, care enumera atributiile Comisiei in promovarea interesului general al Uniunii, asigurarea aplicarii tratatelor, masurile adoptate de institutii in temeiul acestora, precum si supravegherea aplicarii dreptului Uniunii;

Avand in vedere prevederile art. 2 si 3 din Tratat care precizeaza ca Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, promoveaza valorile si bunastarea popoarelor sale si ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne,

Solicit Comisiei sa raspunda la urmatoarele intrebari:

- nu considera Comisia ca recentele luari de pozitie din unele state membre impotriva cetatenilor europeni din Romania sunt atacuri la adresa principiilor europene ocrotite de tratate?

- ce masuri decurgand din tratate, intelege sa ia Comisia pentru combaterea acestor pozitii?" 

STOP ABANDONULUI! STERILIZEAZA-TI CAINELE SI PISICA!

Oamenii trebuie să stea sub pereţii de rezistenţă din locuinţă atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, să nu folosească scările sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, şi să aibă o trusă care să conţină apă şi conserve, fluier, lanternă şi medicamente.  Să identifice din timp locurile sigure din locuinţele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism şi să aibă pregătită o trusă de supravieţuire, pe care să o ţină la îndemână.

În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor şi a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă.

Potrivit ghidului, trusa de supravieţuire trebuie verificată cel puţin o dată pe an şi reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă şi alimente, medicamente şi materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum şi materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.

Ar trebui să fie stabilit, in prealabil, un punct de întâlnire cu membrii familiei după producerea cutremurului şi aceştia să fie pregătiţi să se descurce singuri pentru cel puţin trei zile.

În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenţie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgenţă 112. Apoi este evaluată situaţia şi este stabilit modul de acţiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.

După aceea este pus în aplicare Planul Roşu de Intervenţie - plan de ridicare a capacităţii operaţionale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii şi mijloacele de intervenţie în funcţie de natura situaţiei create. Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacităţi motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unităţile de învăţământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea şi cazarea tuturor persoare din zonele afectate.

Pe parcursul fiecărui an se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism. Tehnicii de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii. Totodată, există planuri de acţiune concrete de realizare a măsurilor de salvare, evacuare şi protecţie a populaţiei.

(sursa: MEDIAFAX)

Cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter produs duminică dimineaţă

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea. Seismul s-a produs la o adâncime de 137 de kilometri şi a avut intensitatea 5 în zona epicentrală, fiind simţit şi la Bucureşti.

Cutremurul s-a produs la 40 de kilometri de Covasna, la 46 de kilometri de Focşani, la 47 de kilometri de Râmnicu Sărat, la 52 de kilometri de Târgu Secuiesc şi la 55 de kilometri de Mărăşeşti.

Cutremurul cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter produs duminică dimineaţă în zona Vrancea a fost resimţit în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

Un alt cutremur in zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminica, la ora 8.10, la aproximativ trei ore si jumatate dupa seismul de 5,5 grade, care a fost simtit si la Bucuresti. Cutremurul de 2,7 grade s-a produs la o adancime de 87 de kilometri.

"Noul mecanism de evaluare Schengen va pune capăt standardelor duble"

Strasbourg, 12 iunie 2013,

Europarlamentarul Sabin Cutaş a declarat, în contextul dezbaterii privind Schengen, care a avut loc marți în Parlamentul European, că noile reguli în domeniu vor pune capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la spațiul de liberă circulație. Noul mecanism de verificare Schengen va fi bazat pe criterii tehnice, valabile atât pentru statele membre cât şi pentru cele care vor să adere la această zonă.

Potrivit lui Sabin Cutaş: "Libera circulație a persoanelor este una dintre realizările cele mai concrete ale Europei unite, fiind totodată şi dreptul cel mai apreciat de cetățenii Uniunii, așa cum se arată într-un studiu al Comisiei Europene."

"Cu toate acestea, am constatat cu stupoare că anumite guverne au reușit, timp de mai bine de 2 ani, să impună standarde duble şi să ridice bariere în calea aplicării unui drept fundamental. Astfel, România şi Bulgaria s-au confruntat în repetate rânduri cu schimbarea regulilor în timpul jocului", a declarat eurodeputatul român.

"Vreau să mulțumesc Comisiei şi colegilor din Parlament pentru eforturile depuse în vederea impunerii unor criterii uniforme în privința acquis-ului Schengen. Acestea vor fi valabile atât pentru statele care se bucură deja de apartenenţa la spațiul de liberă circulaţie, cât şi pentru cele care nu au aderat încă şi vor face referire la principii tehnice şi nu la sistemul de justiție, punând capăt discriminării şi consolidând încrederea reciprocă între membrii UE", a adăugat deputatul european.

"Salut acest mecanism de evaluare Schengen care va fi bazat pe reguli clare şi transparente şi va fi mai riguros şi în același timp mai corect decât sistemul în vigoare până în prezent", a conchis Sabin Cutaş.

Comisia recomandă statelor membre să instituie mecanisme de acțiune colectivă în despăgubire pentru a asigura accesul efectiv la justiție

Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de principii comune, fără caracter obligatoriu, privind mecanismele de acțiune colectivă în despăgubire în statele membre, astfel încât cetățenii și întreprinderile să își poată asigura respectarea drepturilor care le sunt conferite prin legislația Uniunii Europene, în cazul în care acestea au fost încălcate. Recomandarea își propune să asigure o abordare orizontală coerentă în materie de acțiuni colective în despăgubire în Uniunea Europeană, însă fără armonizarea sistemelor existente în statele membre. Mecanismele naționale de acțiune în despăgubire ar trebui să fie disponibile în diferite domenii în care legislația UE acordă drepturi cetățenilor și întreprinderilor, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor, concurența, protecția mediului și serviciile financiare. Prin recomandarea adresată statelor membre de a pune în aplicare mecanisme naționale de acțiune colectivă, Comisia dorește să îmbunătățească accesul la justiție și, în același timp, să asigure garanții procedurale adecvate, astfel încât să se evite introducerea abuzivă de acțiuni în justiție. Recomandarea completează propunerea de directivă privind acțiunile în despăgubire în domeniul dreptului concurenței și va ajuta persoanele prejudiciate de încălcarea normelor antitrust să obțină o reparare a prejudiciului prin intermediul acțiunilor în instanță existente în statele membre (a se vedea IP/13/525, MEMO/13/531). Recomandarea invită statele membre să instituie mecanisme de acțiuni colective în despăgubire, în timp ce directiva lasă statelor membre opțiunea de a introduce sau nu acțiuni colective în despăgubire în contextul asigurării respectării la nivel privat a normelor în domeniul concurenței.

„Statele membre au tradiții juridice foarte diverse în domeniul acțiunilor colective în despăgubire și Comisia dorește să respecte această diversitate. Obiectul inițiativei noastre este de a spori coerența atunci când se aplică dreptul UE”, a declarat dna Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Această recomandare reprezintă o abordare echilibrată, care vizează îmbunătățirea accesului la justiție al cetățenilor și care se distinge de modelul american de acțiuni colective (așa numitele „class actions”), evitându-se riscul introducerii unor cereri neîntemeiate sau al introducerii abuzive de acțiuni în justiție.”

Joaquín Almunia, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: „Atunci când sunt victime ale încălcării normelor în domeniul concurenței, atât cetățenii, cât și întreprinderile – în special IMM-urile – se confruntă adeseori cu obstacole puternice pentru obținerea unei reparații efective. Pentru depășirea acestor dificultăți, am propus o directivă cu privire la acțiunile în despăgubire în cazuri de încălcare a normelor de concurență. Un prejudiciu poate afecta mai multe persoane prejudiciate, de aceea ar trebui să existe și mecanisme de acțiune colectivă în despăgubire. În consecință, prezenta recomandare constituie o completare utilă, care trimite un mesaj clar statelor membre.”

Comisarul pentru sănătate și protecția consumatorilor, Tonio Borg, a adăugat: „Astăzi facem un pas important către un cadru al UE pentru acțiunile colective în despăgubire. Invităm toate statele membre ale UE să ofere consumatorilor din UE instrumentele necesare pentru ca aceștia să își poată asigura respectarea drepturilor și să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat de actele de încălcare a dreptului UE. Statele membre trebuie să se asigure că procedurile de acțiune colectivă în despăgubire sunt corecte, echitabile, rapide și fără costuri prohibitive.”

Principiile de bază ale recomandării Comisiei

Recomandarea Comisiei invită toate statele membre să dispună de sisteme naționale de acțiune colectivă în despăgubire și stabilește o serie de principii europene comune, pe care aceste sisteme ar trebui să le respecte:

• statele membre ar trebui să dispună de un sistem de acțiuni colective în despăgubire în baza cărora persoanele fizice și juridice să beneficieze de hotărâri judecătorești care să pună capăt actelor de încălcare a drepturilor de care beneficiază în temeiul dreptului UE („acțiuni în încetare”) și să solicite despăgubiri pentru prejudicii cauzate de astfel de încălcări („repararea prejudiciului”), în situația în care un număr mare de persoane sunt afectate de aceleași practici ilegale;
• statele membre trebuie să se asigure că procedurile de acțiune colectivă în despăgubire sunt corecte, echitabile, rapide și fără costuri prohibitive;
• sistemele de acțiune colectivă ar trebui, ca regulă generală, să se bazeze pe principiul „opt-in” (opțiunea de a participa), conform căruia cei care doresc să se constituie ca părți reclamante își exprimă direct consimțământul. Orice excepție de la acest principiu, prevăzută prin lege sau prin hotărâre judecătorească, trebuie să fie temeinic justificată de motive legate de buna administrare a justiției. În paralel, recomandarea subliniază necesitatea de a se furniza informații oricăror potențiali reclamanți care ar dori să adere la acțiunea colectivă;
• Comisia recomandă garanții procedurale importante de natură să asigure că nu există elemente ce pot încuraja recursul abuziv la sistemele de acțiune colectivă în despăgubire. Statele membre ar trebui, de exemplu, să nu permită onorarii legate de obligația de rezultat, întrucât există riscul de a se crea un stimulent pentru abuzuri. În plus, entitățile care îi reprezintă pe reclamanți nu trebuie să aibă scop lucrativ, astfel încât să existe certitudinea că aceste entități urmăresc exclusiv interesul persoanelor afectate în urma unor daune colective. Un alt mod de a împiedica introducerea abuzivă de acțiuni în justiție este interzicerea daunelor punitive care, de obicei, sporesc interesele economice aflate în joc în astfel de acțiuni. În schimb, reclamanții ar trebui să fie despăgubiți integral, atunci când instanța confirmă că cererile lor sunt întemeiate;
• în litigiile colective, rolul central ar trebui să fie îndeplinit de judecător, care ar trebui să gestioneze în mod eficient cauza și să fie vigilent cu privire la orice posibile abuzuri. Comisia nu a exclus finanțarea de către terțe părți în cazul acțiunilor colective în despăgubire la nivel european, dar propune condiții legate în special de transparență, prin care să se asigure că nu există niciun conflict de interese;
• de asemenea, recomandarea promovează mecanismele alternative de soluționare a litigiilor, cu condiția ca părțile să adere la această posibilitate în mod consensual.

Următoarele etape: recomandarea invită statele membre să instituie măsuri corespunzătoare în cel mult doi ani. Comisia, după maximum doi ani de la punerea în aplicare a recomandării, va efectua o evaluare a stării de fapt pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare menite să consolideze abordarea orizontală reflectată în recomandare.

Context

Ce sunt acțiunile colective în despăgubire și de ce sunt necesare

Acțiunile colective în despăgubire reprezintă un mecanism care permite, din rațiuni de economie procedurală și/sau de eficacitate a procesului de asigurare a respectării legii, ca mai multe acțiuni individuale (având drept obiect aceeași încălcare) să se constituie într-o singură acțiune în instanță. Acțiunile colective în despăgubire reprezintă un concept amplu, care include acțiunea în încetare (acțiuni care urmăresc să se pună capăt comportamentului ilegal) și repararea prejudiciului (acțiuni care urmăresc plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat). În același timp, trebuie să se facă o distincție clară între acestea și tipul de acțiuni colective frecvent întâlnite în cadrul sistemului juridic din SUA (așa-numitele „class actions”). În Europa, unele state membre au introdus proceduri în materie de acțiuni colective în despăgubire, însă aceste proceduri diferă foarte mult de la un stat membru la altul.

Comisia, în calitatea sa de autoritate publică și de gardian al tratatelor UE, asigură respectarea legislației UE. În paralel, persoanele fizice, întreprinderile și entitățile care reprezintă interesele diferitelor grupuri ale societății pot solicita în fața instanțelor naționale respectarea drepturilor de care beneficiază în temeiul dreptul UE. În unele cazuri, încălcarea dreptului UE poate declanșa mai multe acțiuni individuale în instanță. În aceste cazuri, acțiunea colectivă în despăgubire poate completa acțiunea autorităților publice de asigurare a respectării legislației. Actuala legislație a UE prevede deja posibilitatea introducerii de acțiuni colective în încetare în domeniul legislației privind protecția consumatorilor, dar sistemele juridice naționale diferă considerabil în ceea ce privește piețele financiare, concurența, protecția mediului, precum și alte domenii de drept. Situația diferă și mai mult de la un stat membru la altul atunci când mai mulți consumatori sau mai multe întreprinderi doresc să solicite despăgubiri în același caz. În pregătirea recomandării sale, Comisia a efectuat, în 2011, o amplă consultare publică pentru a evalua dacă și în ce condiții o abordare europeană cu privire la acțiunile colective în despăgubire poate aduce valoare adăugată pentru cetățenii și întreprinderile europene (IP/11/132). De asemenea, Comisia a ținut seama de Rezoluția Parlamentului European referitoare la „O abordare europeană coerentă în materie de acțiuni colective în despăgubire”, solicitând adoptarea unui cadru orizontal pentru acțiunile colective în despăgubire.

Măsurile adoptate de Comisie în domeniul acțiunilor colective în despăgubire

Comisia a lucrat mai mulți ani la elaborarea de norme europene privind acțiunile colective în despăgubire în domeniul dreptului consumatorilor și al concurenței. Comisia a adoptat, în 2005, o Carte verde privind acțiunile în despăgubire declanșate de încălcarea normelor antitrust și, în 2008, oCarte albă, în ambele fiind inclus un capitol privind acțiunile colective în despăgubire. În 2011, Comisia a efectuat o consultare publică, în cursul căreia aproximativ 300 de instituții și experți, precum și 10 000 de cetățeni și-au exprimat punctul de vedere asupra cadrului european pentru acțiunile colective în despăgubire. În urma consultării publice a reieșit că există divergențe de opinii între părțile interesate, precum și nevoia unor soluții echilibrate.

Cercetătorii care doresc să obțină finanțare din partea UE se confruntă în continuare cu o birocrație excesivă

                                                                                         CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Potrivit auditorului extern al UE, cercetătorii care doresc să obțină finanțare din partea UE se confruntă în continuare cu o birocrație excesivă

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri pentru a consolida gestionarea celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare (PC7). Cu toate acestea, cercetătorii care solicită finanțare prin PC7 se confruntă cu incoerențe inutile. Curtea a constatat, de asemenea, că procesele aferente PC7 urmăresc să asigure faptul că fondurile sunt investite în activități de cercetare de înaltă calitate, dar că se pune mai puțin accentul pe asigurarea eficienței. Eficiența poate fi îmbunătățită în special prin elaborarea unor instrumente ameliorate de gestionare a granturilor, prin realocarea resurselor umane, prin scurtarea duratei procedurilor administrative și prin alinierea modelului de control financiar la riscul de eroare.

PC7 este unul dintre principalele instrumente prin care Uniunea Europeană finanțează activitățile de cercetare. Programul-cadru urmărește să consolideze competitivitatea industrială și să răspundă nevoilor existente în materie de cercetare în cadrul altor politici ale Uniunii Europene. PC7 acoperă perioada 2007-2013, iar bugetul său total se ridică la peste 50 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a bugetului este cheltuită de Comisie sau de agențiile executive ale acesteia, sub formă de granturi.

În cadrul auditului s-a constatat că Comisia a introdus o serie de simplificări ale normelor de participare la PC7 și că, în unele cazuri, aceasta a reușit să alinieze dispozițiile aferente PC7 la practicile beneficiarilor, dar că, în viitor, sunt necesare eforturi suplimentare în această direcție. Comisia asigură o gestiune solidă a PC7 în trei domenii, și anume conceperea proceselor, activitățile de îmbunătățire și informațiile de gestiune, dar mai puțin solidă în ceea ce privește instrumentele și resursele. Durata procedurilor administrative pentru acordarea granturilor s-a redus, dar nu s-a apropiat de nouă luni decât abia în 2012. Auditul a evidențiat bune practici de reducere în continuare a duratei procedurii de acordare a granturilor. Controalele de calitate aplicate cu privire la selectarea și monitorizarea proiectelor funcționează bine. Cu toate acestea, modelul de control financiar aferent PC7 nu ia în considerare în mod suficient riscul de eroare. Aceasta înseamnă că cercetătorii beneficiari din cadrul PC7 care prezintă un risc scăzut fac obiectul prea multor controale.

„Cercetarea de înaltă calitate este esențială pentru prosperitatea pe termen lung a Europei și Comisia se îndreaptă clar în direcția cea bună”, a declarat Ladislav Balko (SK), membrul Curții responsabil de raport. „Totuși, într‑o perioadă în care bugetul UE este supus unor presiuni din ce în ce mai mari, Comisia trebuie să își raționalizeze modul de gestionare a programului-cadru. Prin implementarea recomandărilor formulate de noi, Comisia își poate mări propria eficiență și, în același timp, poate reduce sarcina administrativă impusă cercetătorilor, asigurând astfel un succes sporit al programului-cadru.”

Comisia a reușit în mare măsură să introducă cu succes mecanismul inovator de finanțare cu partajarea riscurilor și inițiativele tehnologice comune. Curtea a constatat însă că punerea în aplicare a inițiativelor tehnologice comune suferă din cauza unui cadru juridic mult prea complex. De asemenea, în opinia Curții, Comisia nu a demonstrat în mod suficient că finanțarea acordată prin mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor conduce la investiții care depășesc suma pe care beneficiarii ar fi investit-o chiar și în absența fondurilor publice.

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În acest raport special (RS nr. 2/2013), intitulat „A asigurat Comisia punerea eficientă în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare?”, Curtea a evaluat dacă PC7 a fost pus în aplicare în mod eficient de către Comisie. Auditul a acoperit normele de participare la PC7, precum și procesele utilizate de Comisie și introducerea a două noi instrumente. Este probabil ca rezultatele auditului să fie utile nu numai pentru perioada rămasă de desfășurare a PC7, ci și pentru arhitectura operațională a următorului program-cadru de cercetare, și anume Orizont 2020.

Curtea a constatat că, în cursul PC7, Comisia a introdus o serie de schimbări care au simplificat normele de participare. În special, Comisia a raționalizat cerințele și a îmbunătățit de o manieră satisfăcătoare documentele de orientare adresate beneficiarilor. Comisia a reușit să alinieze dispozițiile aferente PC7 la practicile beneficiarilor în unele cazuri, dar, în viitor, sunt necesare eforturi suplimentare în această direcție. Beneficiarii PC7 se confruntă cu incoerențe legate de unele aspecte ale normelor de participare. Crearea Comitetului de clarificare pentru chestiuni legate de cercetare este un pas în direcția cea bună în vederea eliminării acestor incoerențe, dar mecanismele de identificare a practicilor divergente sunt deficitare.

Comisia asigură o gestiune solidă a proceselor din cadrul PC7 în trei domenii, și anume conceperea proceselor, activitățile de îmbunătățire și informațiile de gestiune, dar mai puțin solidă în ceea ce privește instrumentele și resursele. Instrumentele existente nu permit o punere în aplicare eficientă și există indicii că prea multe resurse de personal sunt alocate pentru implementarea anumitor teme din cadrul programului specific „Cooperare”, în detrimentul altor teme.

Curtea a examinat mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor și inițiativele tehnologice comune și a constatat că ambele instrumente răspund nevoilor pentru care au fost create. Aceste instrumente s-au bucurat de succes în ceea ce privește atragerea unor grupuri specifice de beneficiari, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, punerea în aplicare a inițiativelor tehnologice comune suferă din cauza unui cadru juridic mult prea complex, iar Comisia nu a demonstrat în mod suficient că finanțarea acordată prin mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor conduce la investiții care depășesc suma pe care beneficiarii ar fi investit-o chiar și în absența fondurilor publice.

Curtea a formulat următoarele recomandări:

• în ceea ce privește normele de participare, Comisia ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a se asigura că practicile beneficiarilor pot fi utilizate în cadrul Orizont 2020 și pentru a gestiona PC7 de o manieră mai coerentă;
• pentru a consolida gestionarea proceselor, Comisia ar trebui să introducă instrumente informatice care să integreze toate funcționalitățile și să examineze problema dezechilibrului care afectează volumul de lucru al personalului;
• pentru a reduce durata procedurilor administrative, Comisia ar trebui să se asigure că procesele sunt automatizate și implementate în mod coerent în rândul serviciilor sale;
• pentru a-și concentra mai bine efortul de control, activitățile de control ale Comisiei desfășurate înainte și după efectuarea plăților ar trebui să fie bazate într-o mai mare măsură pe riscuri; și
• Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia ar trebui să asigure o mai bună corelație între cadrul juridic al inițiativelor tehnologice comune și efectivele lor de personal. Pentru a maximiza impactul mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, Comisia ar trebui să demonstreze că sprijinul este orientat către beneficiarii care au un acces limitat la finanțare.

Noua legislatie UE ar putea obliga SUA sa renunte la vizele pentru cetatenii romani

Eurodeputatul Ioan Enciu, raportor al Parlamentului European pentru pachetul legislativ privind frontierele Schengen (Pachetul "Smart Borders") a avut o intrevedere bilaterala cu inalti reprezentanti ai Departamentului pentru Securitate Interna al SUA in cadrul careia au discutat despre modelul american de gestionare a frontierelor dar si despre problematica vizelor de calatorie pentru cetatenii romani.

In cadrul discutiilor, reprezentantii Guvernului SUA au subliniat ca statul nord american ar putea introduce in viitorul apropiat un program prin care toti cetatenii europeni ar avea acces la un sistem simplificat de trecere a frontierelor bazat pe porti automate. De asemenea, acestia au adus in discutie modele de bune practici folosite de SUA atat in ceea ce priveste facilitarea trecerilor frontierelor cat si sisteme de inregistrare a intrarilor si iesirilor. Ioan Enciu a aratat, la randul sau, ca modele de bune practici precum cele americane ar putea fi luate in considerare in raportul sau privind Programul European de Inregistrare a Calatorilor pe care urmeaza sa il prezinte Parlamentului European.

Ioan Enciu a adus de asemenea in discutie problematica eliminarii vizelor de calatorie pentru cetatenii romani care calatoresc in SUA, subliniind ca in lipsa unei astfel de masuri din partea Guvernului SUA, Uniunea Europeana se va vedea obligata sa impuna la randul sau vizele de calatorie pentru cetatenii americani care calatoresc in UE. Acest lucru va fi posibil in cazul in care amendamentul la mecanismul european de reciprocitate a vizelor co-initiat de Ioan Enciu va fi acceptat si de catre Consiliu. In replica, reprezentantii Departamentului pentru Securitate Interna al SUA au precizat ca la solicitarea Presedintelui Barack Obama, Congresul american dezbate o noua lege privind programul Visa Waiver care ar putea permite Romaniei sa fie inclusa in lista statelor ai caror cetateni nu au nevoie de viza de intrare in SUA cu conditia ca rata de refuz a vizelor sa fie de sub 10%.

Les effets indésirables du traitement contre le cancer : un mal nécessaire ou évitable ?

Dans son deuxième rapport consacré aux thérapies de soutien des patients atteints du cancer, le Centre Fédéral d’Expertise des Soins de Santé (KCE) a examiné comment prévenir et traiter les effets indésirables liés au traitement. L’utilité de nombreuses pratiques couramment utilisées n’est pas démontrée par l’ ‘évidence’ scientifique. Il existe peu d’études fiables. En effet, on investit plus dans la découverte de nouvelles thérapies que dans les méthodes de prévention ou de traitement de leurs effets secondaires. Le KCE plaide pour davantage de recherche ainsi que pour une information claire du patient avant et pendant le traitement.

Peu après la détection d’ une tumeur maligne, les patients ne se sentent pas toujours malades ou ne ressentent que peu ou pas de symptômes. Mais lorsque la radiothérapie ou la chimiothérapie commence, ils peuvent se retrouver désemparés face aux effets secondaires désagréables de la thérapie. Outre la bien connue chute de cheveux, ces patients ont alors aussi affaire aux aphtes dans la bouche, aux problèmes de peau, aux nausées, aux problèmes neurologiques (picotements ou sensations d’engourdissement dans les mains et les pieds), à un risque accru d’infections, etc. Il s’agit souvent de complications graves qui peuvent sévèrement détériorer la qualité de vie et parfois s’avérer mortelles.  

Jusqu’à présent, les prestataires de soins n’avaient pas toujours une vue d’ensemble des manières de contrer certains de ces effets indésirables. Le KCE s’est concentré sur ces effets et a étudié l’efficacité des mesures préventives et curatives dans la littérature scientifique. Ensuite, le Centre a formulé des recommandations aux prestataires concernés par les soins aux patients cancéreux à savoir les oncologues, les radiothérapeutes, les chirurgiens, les médecins généralistes, etc.

Beaucoup de pratiques ne sont pas scientifiquement démontréesBeaucoup de pratiques courantes appliquées en prévention ou en traitement des effets indésirables ne sont pas démontrées par une ‘évidence’ scientifique robuste. Ainsi, aucune preuve ne permet d’affirmer que les bains de pied (après la chimiothérapie) et les crèmes pour la peau (après l’irradiation) préviennent ou traitent les problèmes de peau. En outre, certains bains de bouche contenant un médicament actif contre les aphtes et les infections buccales dues à des champignons ne sont pas recommandés. Les perfusions de calcium et de magnésium contre certains problèmes neurologiques et l’utilisation du cannabis médical contre les vomissements ne le sont pas non plus.

D’autres le sontAinsi, les glaçons, antibiotiques, Imodium™ et autres médicaments contre la nausée soulagent le patient. Il existe suffisamment de preuves solides d’efficacité dans la prévention et le traitement des infections graves par les antibiotiques chez des patients sélectionnés, de préférence en ambulatoire ou lors d’un court séjour à l’hôpital. De bonnes études prouvent que le recours au Loperamide, mieux connu sous le nom d’Imodium™, soulage la diarrhée provoquée par la chimio- ou la radiothérapie. Il en va de même pour les médicaments actuellement administrés oralement ou en perfusion en prévention de la nausée. Quant aux glaçons, ils sont fortement recommandés pour empêcher l’apparition des aphtes.

Il est nécessaire de réaliser plus de recherchesLes études scientifiques sont rares, difficiles à trouver et pas toujours de bonne qualité. On comprend que les chercheurs et l’industrie investissent beaucoup dans la recherche et les essais sur les nouveaux médicaments. Mais, afin d’améliorer la qualité de vie des patients, il faudrait consacrer plus d’attention aux effets secondaires indésirables de ces médicaments, même après leur mise sur le marché.

Une information claire et complète avant et pendant le traitementAvant de pouvoir donner leur consentement, les patients devraient recevoir une information claire et complète sur les effets secondaires potentiels, les alternatives et les conséquences financières de la thérapie qui leur est proposée. Pendant le traitement, ils doivent également pouvoir accéder facilement à l’information relative aux mesures préventives et à l’accompagnement qu’ils peuvent obtenir.

Série de rapports sur les thérapies de soutien pour les patients atteints du cancerCe rapport est le deuxième rapport sur les thérapies de soutien aux patients atteints du cancer. Le rapport précédent (rapport KCE 185) étudiait l’utilité thérapeutique de l’exercice physique pendant le traitement du cancer. Le soutien psychologique et le traitement de la douleur cancéreuse feront l’objet des deux rapports suivants.

( Centre Fédéral d'Expertise des Soins de Santé )

Rôle des facteurs environnementaux dans la leucémie infantile: preuves limitées

La leucémie est diagnostiquée chaque année chez environ 80 enfants en Belgique et 140 enfants aux Pays-Bas. Une question se pose depuis longtemps déjà à ce sujet: quel est le rôle des facteurs environnementaux dans l’apparition de cette maladie.

Dans le cadre de la coopération au sein d’EuSANH (European Science Advisory Network for Health, www.eusanh.eu), le Conseil Supérieur de la Santé de Belgique et le Gezondheidsraad des Pays-Bas ont fait le point sur les connaissances scientifiques concernant une large gamme de facteurs environnementaux et les ont évaluées. En général, les preuves d’un lien causal avec la leucémie infantile sont limitées. De ce fait, les possibilités de prendre des mesures protectrices le sont tout autant, d’autant plus qu’il est également question d’une conjonction complexe de facteurs génétiques et d’influences environnementales (qui peuvent être à la fois naturelles ou provoquées par l’homme). La plupart des cas de leucémie infantile ne peuvent, selon toute vraisemblance, pas faire l’objet de mesures de prévention.

Principe de précaution

La dernière décennie du 20ème siècle a vu croître le nombre de cas de leucémie infantile suscitant la question de savoir si l’exposition à certains facteurs environnementaux pouvait y jouer un rôle. Bien que la tendance se soit entre-temps ralentie voire inversée peut-être, cette question est à la base de l’actuelle analyse du risque et des recommandations. Pour ce faire, les deux conseils se sont laissé guider par le principe de précaution. Cela signifie qu’ils suggèrent, là où cela s’avère possible, de limiter l’exposition des facteurs environnementaux potentiellement nocifs.

Lien démontré

Un lien avec la leucémie infantile n’est considéré comme ‘démontré’ que dans le cas des radiations ionisantes. A l’exception du rayonnement provenant du gaz rare le radon, l’exposition à des rayonnements présents naturellement ne peut être diminuée. Il en va autrement des rayonnements provoqués par l’activité humaine. Il est donc conseillé, dans le cadre du diagnostic médical, d’évaluer plus scrupuleusement les risques et les avantages, certainement lorsqu’il s’agit de jeunes enfants et de femmes enceintes.

Lien possible à vraisemblable

Un lien entre la leucémie infantile et l’exposition au benzène est considéré comme ‘vraisemblable’. Un lien avec le tabagisme parental et l’exposition aux pesticides et autres substances chimiques telles que les PCB, est considéré comme ‘possible à vraisemblable’. Ces constatations justifient les efforts destinés à diminuer plus encore ce type d’expositions, en particulier dans ce cas aussi chez les femmes enceintes, tant au travail qu’à ldomicile, et chez les enfants.

Mesures vraisemblablement protectrices

Deux influences considérées comme ‘vraisemblables’ peuvent en outre jouer un rôle protecteur. Il s’agit de l’allaitement maternel et de la fréquentation d’une crèche ou d’autres contacts entre jeunes enfants.

Liens possibles, incertains ou inconnus

Pour tous les autres facteurs environnementaux étudiés, y compris les champs électromagnétiques à proximité des lignes à haute tension, l’existence d’un lien est considérée comme ‘possible’, ‘incertaine’ ou ‘inconnue’. Ces constatations peuvent, au mieux, constituer une base supplémentaire pour les présentes recommandations et les mesures de protection, parmi lesquelles celles qui sont déjà d’application dans le cadre d’autres risques pour la santé.

Nécessité d’autres études

Le nombre de patients par pays étant souvent trop faible pour pouvoir se prononcer de manière clairement fondée sur le lien éventuel entre leucémie infantile et facteurs environnementaux, d’autres études élaborées à un niveau international sont nécessaires. Il est important également de poursuivre les recherches quant au risque d’exposition à un certain nombre de facteurs spécifiques, en l’occurrence les pesticides et les échographies fréquentes, et quant à l’effet cumulatif des expositions et des risques.

( Santé publique, Sécurité de la Chaîne alimentaire et Environnement ) 

Coopération au développement : liquidation de la seconde tranche des subsides aux organisations figurant sur la liste des compétences usurpées

Sur proposition du ministre de la Coopération au développement Paul Magnette, le Conseil des ministres a marqué son accord sur la liquidation de la seconde tranche du subside 2012 aux organisations actives dans la coopération au développement qui figurent sur la liste des compétences mixtes, dites "usurpées".

Le Conseil des ministres du 20 avril 2012 avait en effet appprouvé la liquidation de 67 % des crédits 2012 destinés aux organisations figurant sur la liste des compétences usurpées, dans l'attente du résultat des discussions sur ces compétences dans le cadre de la conférence interministérielle Budget et Finances.

Or, aucune décision n'a encore été prise par la Conférence interministérielle. Afin d'assurer la continuité du financement des activités urgentes dans le cadre des programmes de coopération au développement en cours menés par ces organisations, le Conseil des ministres a décidé de liquider le solde des subsides 2012 pour les 13 programmes concernés.

( Service de presse de M. Paul Magnette, ministre des Entreprises publiques, de la Politique scientifique et de la Coopération au développement, chargé des Grandes Villes )

Programme Optifed pour la Justice

Le Conseil des ministres a marqué son accord sur deux projets du SPF Justice dans le cadre du programme Optifed. Il s'agit de la commande du projet Just-X, une banque de données centrale de jugements et arrêts, et de SISET, un projet relatif à la gestion informatisée de la surveillance électronique.

Le Conseil des ministres a approuvé la commande de la première phase du programme Just-X et de la première phase du projet SISET.

Le programme Just-X consite au développement d'une banque de donées centrale de jugements et d'arrêts, y compris l'échange des avis de condamnation avec le casier judiciaire central et le SPF Finances. A terme, tous les jugements et arrêts seront enregistrés et gérés à un endroit centralisé unique, ce qui contribuera à une importante amélioration du fonctionnement de la Justice.

Le projet informatique SISET vise à renouveler les applications pour la surveillance électronique afin de rendre les données disponibles plus rapidement.

Optifed est une cellule temporaire qui a pour but de réaliser des économies et d'améliorer le fonctionnement des autorités fédérales dans le souci d'une meilleure collaboration entre les différents services publics.

 ( Service de presse de Mme Annemie Turtelboom, ministre de la Justice )

Minodora Cliveti a solicitat in Canada ridicarea vizelor pentru cetatenii romani

Europarlamentarul roman Minodora Cliveti, membru al delegatiei UE - Canada a Parlamentului European a participat la misiunea acestei delegatii in Canada in perioada 26 octombrie - 1 noiembrie 2012.

Misiunea parlamentara formata din 7 europarlamentari din diferite tari membre UE si apartinand diferitelor grupuri politice ale PE a avut drept scop evaluarea relatiilor intre Canada si UE, in general, dar mai ales schimbul de opinii cu privire la stadiul negocierilor si procedurile de urmat in privinta CETA - Acordul economic si comercial cuprinzator. Acest acord, de incontestatibila importanta pentru cele doua parti, urmeaza sa fie supus cat de curand votului PE.

Delegatia s-a intalnit cu negociatorii canadieni, membri ai Parlamentului federal ce activeaza in comisii precum: Comisia de migratii si cetatenie, Comisia pentru resurse naturale, comert international, cu membri ai executivului.

“Delegatia a fost formata din membri ai diferitelor grupuri politice, eu fiind singura reprezentanta a grupului socialist (S&D), dar in luarile noastre de pozitie s-a vazut clar ca exista o mare apropiere, chiar o identitate de opinii in legatura cu necesitatea ca CETA sa primeasca votul pozitiv al PE cu conditia ca doua dintre subiectele sensibile, de factura diferita, dar care ar putea pune probleme la vot, sa fie rezolvate: problematica vanatorii de foci si cea a vizelor impuse de Canada cetatenilor a trei state membre: Bulgaria, Cehia si Romania. a declarat doamna Cliveti.

Totodata, "pentru mine, in calitate de europarlamentar roman, problematica abolirii obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani a fost esentiala. Am solicitat membrilor Parlamentului federal explicatii cu privire la tratamentul diferentiat al cetatenilor romani fata de marea majoritate a celorlalti cetateni europeni si am invocat starea de frustrare pe care o resimt romanii obligati sa solicite vize pentru Canada. Am constatat ca noua lege a emigrarii recent adoptata in Canada este una care isi propune sa simplifice procedurile pentru cei ce solicita dreptul de sedere, ceea ce, mi s-a explicat, va avea fara indoiala, consecinte pozitive asupra reconsiderarii pozitiei Canadei fata de cetatenii romani aflati inca intr-o situatie de inegalitate fata de  ceilalti europeni. ”Imminently” deci “imminent”, a fost cuvantul folosit de senatorul federal David Tilson la intrebarea mea directa despre data la care Canda va aboli vizele pentru romani."

"Am satisfactia ca vocea Romaniei a fost sustinuta in cadrul acestei misiuni de vocea europeana si ca interesul romanesc de eliminare a vizelor este si unul european. Voi solicita grupului socialist sustinere pentru ca aceasta problema importanta pentru Romania sa fie rezolvata cat mai curand si sper ca si europarlamentarii romani, membri ai celorlalte grupuri politice, sa fie solidari cu noi in rezolvarea acestei probleme de maxim interes national”, a declarat europarlamentarul roman.

Traian Basescu in conferinta de presa de la Bruxelles: "Olanda face un abuz fara limite

Presedintele Traian Basescu a tinut o conferinta de presa, la Bruxelles, dupa semnarea, la summit-ul Consiliului European, a Tratatului de guvernanta fiscala, in care a acuzat Olanda ca face "un abuz fara limite" prin faptul ca ne blocheaza aderarea la Schengen. Seful statului roman si-a reluat acuzatia ca portul olandez Rotterdam e principala poarta de intrare a drogurilor in Europa, nu Constanta sau Tulcea. El a remarcat insa ceea ce a numit "singurul aspect pozitiv" referitor la Olanda si aderarea la spatiul Schengen, adica faptul ca vom sti clar in septembrie 2012 daca intram sau nu.

Basescu a vorbit intr-o mare parte a conferintei despre Tratatul fiscal, despre care a spus ca nu va mai permite "ce s-a intamplat in vechea Europa", adica o criza a datoriilor statelor.

Un alt subiect abordat a fost cel referitor la faptul ca Romania s-a opus acordarii statutului de candidat la UE pentru Serbia pana in momentul in care aceasta tara a semnat protocolul pe minoritati. Basescu a numit incidentul "o mica problema cu prietenii sarbi". El a adaugat, ironic, faptul ca protocolul pentru drepturile minoritatii romanesti din Serbia era convenit demult cu autoritatile de la Belgrad si ca le transmisese ca nu pot fi candidati UE fara acesta, dar ca sarbii "au uitat".

Presedintele a glumit si pe tema faptului ca a gresit data cand a semnat Tratatul fiscal si a spus "asta e semnatura mea, frate. N-o contesta nimeni la UE"

Despre Tratatul fiscal

- E primul consiliu in 2 ani cand nu se mai vorbeste de masuri de urgenta, inseamna ca Europa s-a stabilizat

- Probabil atmosfera a fost influentata si de scaderea dobanzilor pentru statele europene, inseamna ca s-a depasit momentul critic

- Consiliul a fost dedicat principalei probleme - cresterea economica si crearea de locuri de munca.

- Un alt punct, semnarea Tratatului de guvernanta. Tratatul stabileste un nou pas in ce priveste integrarea politicilor economice. Acest proces se va realiza pe doua cai - prin cresterea gradului de armonizare politica si cresterea rolului institutiilor economice.

- E clar ca cele 25 de semnatare impart controlul pe buget si fiscalitate cu Comisia Europeana, care isi face rolul de jandarm al respectarii Tratatului

- Ne-am raliat unui efort comun de crestere a procesului de integrare

- Euro e moneda Uniunii Europene. I s-a adaugat si un sistem de sustinere, acest sistem de control al performantei fiscal-bugetare al fiecarui stat membru.

- Tot cu ocazia acestui Consiliu s-au stabilit obiective ale strategiei UE 2020 si s-au facut analize ale programelor nationale de reforma

- 2012- 5 prioritati stabilite de Consiliu - prima e consolidarea fiscala, a doua e reluarea activitatii normale de creditare.

Observati politica BNR, care incearca sa stimuleze reluarea creditarii.

- promovarea cresterii si competitivitatii

- combaterea somajului

- reformarea administratiei publice

- La acest Consiliu s-a mai remarcat o particularitate - Comisia Europeana a realizat primul raport in ce priveste mecanismul de alerta din celebrul Six Pack. Romania nu se numara printre cele 12 state care vor trece la etapa a doua din sistemul de alerta.

- In materie fiscala, de semnalat acordul pentru cresterea bazei de impozitare - Romania, deocamdata, nu-si schimba sistemul fiscal

Despre "problema" cu Serbia

- Un alt subiect discutat a fost legat de accesul Serbiei, de dobandirea calitatii de candidat. Ca urmare a faptului ca ieri s-a semnat protoculul Romania-Serbia, nu a mai existat opozitie

- Discutata problema Schengen - prima data cand s-a stabilit un termen, JAI din luna septembrie.

- Discutii pe situatia din Siria, a existat propunerea de a ne retrage toti ambasadele, nu a fost adoptata, Romania a avut obiectiuni - 11.000 de ceateni s-au aflat in Siria, avem intelegeri pentru evacuarea celor care doresc acest lucru. Am sustinut condamnarea severa a regimului de la Damasc si un avertisment foarte clar pentru cei responsabili de masacru, ca vor trebui sa raspunda in fata legii internationale.

Raspunsuri la intrebari:

- (Referitor la discutia cu premierul olandez Mark Rutte si presedintele Consiliului Europen, Herman von Rompuy privind blocarea aderarii la Schengen) Am avut o discutie separata, ceea ce a si dus la stabilirea unui termen in care sa se ia decizia pe Schengen, altfel s-ar fi tergiversat la nesfarsit (...) S-a stabilit prin hoararea Consiliului o data la care sa se ia decizia.

- Avem garantia ca Olanda, dupa al doilea raport, nu-l va cere pe al treilea, ramane sa vedem daca se va tine de cuvant.

- Presedintele Van Rompuy a facut un set larg de propuneri - singura conditionare care a ramas valabila din partea olandeza a fost cea legata de urmatorul raport MCV

- Olanda poate sa spuna ce vrea ea, nu cerem un cec in alb, ci sa respecte tratatul, deocamdata face un abuz fara limite

- Presedintele Schulz a fost foarte dur si in Consiliu fata de Olanda. Va pot spune ca in Consiliu eu am atentionat ca e extrem de important ca, pe 13 martie, cand se va dezbate cazul site-ului unui partid aflat la guvernare in Olanda, PE sa aiba o rezolutie foarte severa. Altfel, ocazionat de masurile de austeritate, riscam sa incurajam avansul partidelor extremistelor in guvernele UE. Daca vor mai fi cateva guverne cu partide ca PVV, ne intrebam ce se mai alege de Uniunea Europeana. Am cerut adoptarea unei rezolutii extrem de severe.

- MCV, singura problema a Olandei, in conditiile in care portul recunoscut ca principala poarta de intrare a drogurilor in UE e Roterdam, nu Constanta, nu Tulcea

- Nu am deschis acest subiect (misiuni de evaluare olandeze in Romania), nu am facut o asemenea oferta, sustinem un singur lucru, respectarea tratatului.

- (Despre opozitia initiala a Romaniei la acordarea statutului de candidat pentru Serbia) Si presa din Romania si din Serbia si unii politicieni fara responsabilitati directe au exagerat lucrurile. Discutam absolut prieteneste problema minoritatii romane din Serbia. In ultima perioada, avand in vedere ca romanii din Valea Timocului nu sunt recunoscuti ca minoritate, ne-am aplecat mai mult asupra problemei. Redactat un protocol negociat 90% inainte de "micul eveniment". Sunt convins ca nu intentionat, ci coplesiti de alte probleme, prietenii sarbi au uitat sa vina sa finalizam acordul, nu am facut nimic altceva decat sa le amintim, fara a le intarzia nici macar o clipa dobandirea statutului de candidat.

- Principala noastra cerere e legata de dreptul la autoidentificare libera - nimeni nu-i poate spune cetateanului sarb din Valea Timocului ca e roman, nu vlah, ca inseamna altceva.

- Este cel mai important lucru din protocol. Sigur ca protocolul nu putea sa evite dreptul de a invata in limba romana, de a utiliza alfabetul roman, nu chirilic, dreptul la slujba, serviciu religios in romana, mass-media in romana

- Nu discutam de confruntare, a fost o prioritizare (...) In partea a doua a anului trecut am discutat cu presedintele Tadici si l-am rugat pe ministrul de Externe Jeremici sa rezolvam problema inainte de acordarea statutului de candidat

- Acest protocol trebuie transformat intr-un plan de actiune care va avea cadenta de implementare convenabila

- Avem dreptul la un deficit structural de 0,7%, suntem in acel 0,7%, nu taiem, nu stricam nimic. Dependenta cresterii nivelului de trai nu e legat de cifrele acestea abstracte, ci de cat muncim, de cum muncim si cate locuri de munca cream.

- Suntem in fata unui tratat care nu permite sa se mai intample ce s-a intamplat in vechea UE, o criza a datoriilor

- (despre data pusa gresit pe tratat) Aia e semnatura mea, frate!. N-o contesta nimeni la UE! Dar e frumos, 2-2-2012.

- Am facut doua emisiuni consecutive in Statele Unite. Vom veni in Europa cand conditiile de creditare vor fi mai bune decat cele din Europa.

- Prima emisiune in care am luat 1,5 miliarde a fost suprasubscrisa, noi incercand sa luam un miliard

- Acum am vrut sa luam intre 500 de milioane si un miliard. In functie de unde ne va fi mai ieftin, de acolo vom imprumuta

- Politica noastra acum e sa schimbam structura datoriei publice. Au fost emisiuni cu scadenta la 10 ani (...) incercam sa schimbam structura datoriei, presiunea unei datorii mici pe termen scurt e echivalenta unei datorii mari. Incercam chiar daca peste trei ani o sa ne para rau ca am luat cu dobanda 6,45.

- Daca vreti un comentariu personal, inca e prea putin, dar atat s-a putut face acum, din punct de vedere politic. In 1992, la Maastricht, nu s-au stabilit si parghii de control, atat s-a putut face. Practic, vorbim in linii mari de respectarea criteriilor de la Maastricht, dar acum s-a maturizat suficient Uniunea pentru a pune in aplicare si sanctiunile. Pentru o Europa unita, nu e suficient. Peste cativa ani, se poate ajunge la unificarea sistemelor de taxe, de pensii, de salarizare, probabil. Cred ca se va intampla peste 10 ani.

- Cred intr-o Europa federalizata ca singura solutie sa fim la pupitrul de comanda al globalizarii.

- Nu-i treaba Presedintiei de a face o comisie pentru euro, sunt procese executive. Transmit un mesaj pentru acasa, consideram un succes ca Romania e parte la acest tratat, noi fiind cei care am reactionat cel mai aspru la aparitia tratatului in forma initiala (...)Am vrut sa fim parte pentru ca ne e usor sa ne incadram in exigentele lui, integrarea in zona euro va fi mai usoara

- Sustin ca acest tratat trebuie ratificat cat mai rapid. Daca politicienii considera ca ar trebui sa faca dintr-un subiect vital un subiect de dezbatere fara fond, daca economisti care sunt mai degraba contabili vor continua sa nege acest tratat, eu am constiinta impacata, mai departe e treaba Parlamentului ce face!

(Sursa: ziare.com)

UE au hotarat sa amane pana in septembrie 2012, intrarea in spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei

Liderii statelor UE au hotarat joi seara sa amane pana in septembrie decizia cu privire la o eventuala intrare in spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei, arata un proiect de declaratie finala pentru acest summit . Datorita opozitiei Olandei, o aderare nu poate fi considerata acum si s-a hotarat ca o decizie cu privire la acest subiect sa fie luata "in septembrie 2012", arata acest text. De acum incolo, Europa va ajuta Bucurestiul si Sofia sa identifice masurile ce trebuie adoptate pentru a permite aderarea lor la acea data. Cele doua state se asteptau la un refuz in cadrul summitului de joi din cauza opozitiei manifestata de Olanda care apreciaza ca acestea nu au progresat indeajuns in domeniul securizarii frontierelor si a luptei impotriva coruptiei. Insa ele sperau sa obtina cel putin o garantie a aprobarii aderarii la Schegen in aceasta vara. In cele din urma decizia a fost amanata pentru luna septembrie. (Sursa: euractiv.ro)

Numărul belgienilor care apelează la pachetele de hrană a atins cote alarmante

In luna decembrie 2012, numărul acestora s-a ridicat la 117,440 de persoane, crescând cu 3000 de persoane faţă de anul trecut. Persoanele al căror venit lunar nu depăşeşte 740 de euro pot cere ajutor de hrana de la băncile care participă în acet program. Aceste instituţii, susţinute financiar de Fondul de Urgenţă European, colectează hrana de la supermarketurile belgiene şi o distribuie celor care se califică pentru acest ajutor.

Alfond De Vader , reprezentantul Federaţiei Băncilor de Colectare a Hranei a declarat : " Adesea, clienţii noştrii sunt mame singure, persoane care şi-au pierdut alocaţia de somaj

sau imigranţi”.

Anul trecut băncile de colectare a hranei au primit 13,835 de tone de mâncare. Contribuţia finaciară din partea supermarketurilor este din ce în ce mai mică în timp ce Uniunea Europeană plăteşte mai mult de jumătate din cheltuieli.

(VRT)

GOUVERNEMENT CONJOINT RW-CG Préparation des nouveaux transferts de compétence

Conformément à la Déclaration de politique régionale wallonne du 16 juillet 2009 et aux revendications principales envers la Wallonie réitérées par l’Accord du Gouvernement de la Communauté germanophone du 10 juin 2009, il a été décidé, lors du Gouvernement conjoint du 4 février 2010, de mener au cours de la présente législature une discussion ouverte concernant la revendication de la Communauté germanophone d’un nouveau transfert de l’exercice de compétences de la Wallonie à la Communauté germanophone et de mettre en place un groupe de travail mixte chargé d’alimenter les discussions.

Ce groupe de travail ne s’est pas réuni depuis car il est apparu inopportun aux deux gouvernements d’entamer cette discussion sans avoir une vision claire sur la sixième réforme de l’Etat. L’Accord institutionnel « Pour un Etat fédéral plus efficace et des Entités fédérées plus autonomes », conclu le 11 octobre 2011, a balisé ce terrain, listant les compétences appelées à être communautarisées ou régionalisées. Parmi ces dernières une réflexion devra avoir lieu entre les gouvernements wallon et germanophone pour définir la localisation finale de certaines compétences transférées, au moyen de l’art. 139 de la Constitution.. Par souci de traiter les revendications de transfert dans leur globalité, ces nouvelles thématiques et les demandes formulées antérieurement par la Communauté germanophone seront examinées, au sein d’un même groupe de travail mixte, tel celui mis en place le 4 février 2010. Ce groupe sera composé d’un représentant de chaque ministre tant du Gouvernement wallon que du Gouvernement de la Communauté germanophone. Il sera chargé : - d’identifier le périmètre précis des matières à transférer, les éléments de financement ainsi que les synergies nécessaires à développer notamment au travers d’accords de coopération ; - de préparer des décisions de principe sur les demandes de nouveaux transferts de l’exercice de compétences de la Wallonie vers la Communauté germanophone et de présenter celles-ci dans un rapport commun d’ici au 30 juin 2012. (Belga)

Întărirea legislației UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă

Efectele noilor tehnologii asupra sănătății trebuie evaluate și trebuie să fie acoperite de regulile UE privind sănătatea și siguranța, potrivit unei rezoluții adoptate joi, în cadrul unei evaluări a strategiei UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă pentru perioada 2007-2012.

În fiecare an, 168,000 cetățeni ai UE mor în accidente de muncă sau din cauza unor boli ocupaționale, iar 7 milioane de cetățeni europeni sunt răniți în accidente de muncă, arată rezoluția care a fost elaborată de Karima Delli (Verzi/EFA, FR) și adoptată cu 371 voturi pentru, 47 voturi împotrivă și 15 abțineri.

Efectele noilor tehnologii

Riscurile potențiale ale noilor tehnologii și substanțelor cu risc trebuie evaluate, iar legislația actuală trebuie adusă la zi pentru a asigura acoperirea noilor tehnologii care folosesc de exemplu nano-materiale.

Protecția lucrătorilor

Persoanele care semnalează în mod justificat riscuri la locul de muncă ar trebui să beneficieze de protecție pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra lor, subliniază deputații, solicitând Comisiei să propună o directivă pentru protecția acestor persoane.

 Stresul la locul de muncă

Stresul la locul de muncă este recunoscut ca un obstacol major în ceea ce privește productivitatea, arată deputații europeni, solicitând Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru implementarea acordului-cadru privind stresul la locul de muncă în UE din 8 octombrie 2004 în toate statele membre și invită organizațiile de angajatori și angajați să depună eforturi mai mari în sensul creșterii gradului de conștientizare și de înțelegere a stresului la locul de muncă în rândul angajaților.