parcului se află palatul regal, denumit: „Chateau de Laeken”, sau „Schoonenberg” ,unde locuieşte familia regală şi care a fost, de-a lungul timpului, reşedinţa celor mai prestigioase personaje ale monarhiei belgiene
Întregul domeniu este compus din numeroase spaţii verzi, extraordinar de bine întreţinute, de mici păduri, totul în stil englez, serele regale, cripta regală. Castelul regal a fost construit între anii 1784-1784, şi a fost reşedinţa guvernanţilor generali ai Pays-Bas, a ducilor de Brabant, a Ducelui Albert von Sachsen-Teschen şi a soţiei sale, arhiducesa Maria-Cristina de Austria. A fost achiziţionată, ulterior, de către Napoleon, în 1804. Tot aici, a fost semnată de către Napoleon, declaraţia de război împotriva Rusiei, în 1812. După bătălia de la Waterloo din 1815 când, a devenit proprietatea regelui Wiliam I. A devenit castel regal, abia sub lui Regelui Leopold I, care l-a primit în dar de la statul belgian. După un incendiu, în 1890 castelul a devenit proprietatea Donaţiei regale, în 1903. La începutul secolului XX, rezidenţa Belvedere este ocupată de către prinţesa Clementina, fiica lui Leopold al II-lea şi a Mariei-Henriette, înainte de căsătoria ei cu prinţul Napoleon Victor Napoleon. Castelul de la Laeken a fost răscumpărat de Leopold III. Actualul Rege al Belgiei, Albert al II-lea, a conservat palatul pe care l-a ocupat ca şi reşedintă a familiei.
Biserica Notre-Dame şi cimitirul Laeken se află vis-à-vis de Castelul Regal. Biserica a fost construită în memoria Reginei Louise-Marie, prima regină a belgienilor. Biserica este un edificiu neo-gothic, proiectată la jumătatea secolului XIX de către Joseph Poelart. Ea a înlocuit o clădire care data din secloul XIII. Aşadar, esenţa romano-catolică a fost păstrată pentru cimitir, unde se găsesc sculpturi funerare remarcabile de inspiraţie, cel mai des, medievală, amintind de personalităţi ca: Michel de Ghelderode, Alphonse Balat sau Malibran, soprana de origine spaniolă, Maria-Felicia Garcia (1808-1836).
Muzeul Extremului- Orient, face parte din Muzeul regal de artă şi istorie. El este compus din trei edificii supranumite în peisajul bruxellez: Turnul Japonez, Pavilionul Chinezesc şi Muzeul de Artă Japoneză, şi care sunt veritabile curiozităţi arhitecturale semnificative europene de început de secol XX. Câteva din elementele artistice au o puternică influenţă art-nouveu. Construcţiile îmbină tehnica locală cu elementele importate, şi sunt ridicate pe marginea domeniului regal de la Laeken. Ele fac parte din realizările iniţiate de Regele Leopold al II-lea, care plănuia să construiască o Cale a monumentelor exotice, de diferite stiluri.
Singurul care, însă, păstrează întocmai tradiţia asiatică, este Turnul japonez care este o pagodă japoneză autentică. Turnul Japonez de la Laeken, a fost achiziţionat de către Leopold al II-lea, după ce l-a văzut cu prilejul unei expoziţii de artă universală care a avut loc la Paris, în anul 1900, expus de către „Le Panorama du Tour du Monde”, reprezentanţa unei Companii de mesagerie maritimă. Turnul japonez expus la Paris, şi care l-a fascinat pe Leopold II, era opera arhitectului francez, Alexandre Marcel. Arhitectul francez, a fost însărcinat să construiască la limita domeniului regal de la Laeken, o replică a edificiului pe care el însuşi l-a realizat pentru expoziţia de la Paris. Pavilionul de la intrarea în Turnul japonez sau turnul lumii, este opera unui dulgher japonez şi a fost construit în faţa l’Avenue Praet din Laeken. Lucrările grele au fost realizate de către intreprinderi belgiene, însă asamblajul turnului de o înălţime de 40 de metri, a fost făcut fără cuie, conform tehnicii japoneze .
Început în 1901, şantierul, construcţia Turnului, s-a încheiat în 1904. A fost inaugurat pe 6 mai 1905, în timpul unei garden-party. În anul 1909, Regele Leopold al II-lea, care abandonase ideea unui muzeu de artă japoneză, a oferit construcţia Statului belgian. Încredinţat Ministerului de afaceri externe, el a fost deschis publicului până în timpul primului război mundial. În 1921, a fost atribuit Ministerului artelor şi ştiinţelor. Mulţi ani a fost închis. A fost restaurat în 1989 cu ocazia Europalia Japonia.
Pavilionul chinezesc, a fost construit câţiva ani mai târziu pentru a deveni un restaurant de lux, însă nu a fost niciodată restaurant. Decoraţiunile interioare precum şi chioşcul de vară, fără niciun defect de autenticitate, au fost executate la Shanghai. Cele două edificii au devenit proprietate de Stat în 1921, au expuse astăzi colecţii de porţelan decorativ realizate pentru a fi exportate în Europa, şi provin din Japonia secolului al XVII-a şi din China jumătăţii celui de-al XIX-lea secol şi începutul secolului XX. Pavilionul chinezesc este legat de Turnul Japonez printr-un pasaj subteran.
Muzeul de artă japoneză, a fost inaugurat în martie 2006, şi este amenajat în dependinţa Pavilionului chinezesc. La origine a servit drept grajd. Colecţiile prezente sunt reprezentative pentru epoca Edo (1600-1866). Sunt expuse alternativ şi demonstrează măiestria japonezilor în arta metalului, lacului, picturii, xylografiei, a textilelor, ceramicii şi sculpturii.
din Belgia, Eugenia M. DELAD
Foto: Copyright ©Eugénia Mihai DELAD
http://www.infozonemedia.eu/articole/tsib/domeniul-regal-belgian-din-laeken-cu-turnul-japonez-muzeul-de-arta-japoneza-si-ale-extremului-orient-eleganta-si-rafinament
