Întărirea legislației UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă

Efectele noilor tehnologii asupra sănătății trebuie evaluate și trebuie să fie acoperite de regulile UE privind sănătatea și siguranța, potrivit unei rezoluții adoptate joi, în cadrul unei evaluări a strategiei UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă pentru perioada 2007-2012.

În fiecare an, 168,000 cetățeni ai UE mor în accidente de muncă sau din cauza unor boli ocupaționale, iar 7 milioane de cetățeni europeni sunt răniți în accidente de muncă, arată rezoluția care a fost elaborată de Karima Delli (Verzi/EFA, FR) și adoptată cu 371 voturi pentru, 47 voturi împotrivă și 15 abțineri.

Efectele noilor tehnologii

Riscurile potențiale ale noilor tehnologii și substanțelor cu risc trebuie evaluate, iar legislația actuală trebuie adusă la zi pentru a asigura acoperirea noilor tehnologii care folosesc de exemplu nano-materiale.

Protecția lucrătorilor

Persoanele care semnalează în mod justificat riscuri la locul de muncă ar trebui să beneficieze de protecție pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra lor, subliniază deputații, solicitând Comisiei să propună o directivă pentru protecția acestor persoane.

 Stresul la locul de muncă

Stresul la locul de muncă este recunoscut ca un obstacol major în ceea ce privește productivitatea, arată deputații europeni, solicitând Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru implementarea acordului-cadru privind stresul la locul de muncă în UE din 8 octombrie 2004 în toate statele membre și invită organizațiile de angajatori și angajați să depună eforturi mai mari în sensul creșterii gradului de conștientizare și de înțelegere a stresului la locul de muncă în rândul angajaților.

Parlamentul European reiterează apelul pentru deschiderea piețelor muncii pentru români și bulgari

Toate statele membre ale UE ar trebui să ridice barierele de pe piața muncii pentru români și bulgari, se arată în rezoluția Parlamentului European adoptată joi, 15 decembrie. Nu există justificare economică reală pentru restrângerea dreptului lor fundamental de a munci și a locui în orice stat membru al UE, se spune în rezoluție.

Rezoluţia, depusă de grupurile politice PPE, S&D, ALDE şi Grupul Verzilor/ALE, invită toate statele membre să elimine toate "măsurile tranzitorii", astfel încât să permită intrarea bulgarilor şi românilor pe pieţele lor de muncă până la sfârşitul anului 2011. Acest apel reiterează apelul făcut prin rezoluția din 25 octombrie 2011 privind mobilitatea lucrătorilor în UE.

Ţările UE pot prelungi o interdicţie temporară pentru muncitorii români şi bulgari timp de 2 ani suplimentari, adică până în decembrie 2013, numai în cazul în care informează Comisia, până la 31 decembrie 2011, ca există o "amenințare serioasă" pentru pieţele lor de muncă.

Nici o justificare economică reală

Deputaţii europeni spun că nu s-au raportat efecte negative în acele state membre care au permis intrarea lucrătorilor din statele membre care au aderat la UE în 2004 şi 2007 pe pieţele forţei lor de muncă.

Cu toate acestea, un număr de state membre au decis să continue aplicarea restricţiilor pentru lucrătorii români și bulgari, mai mult din cauza unor presiuni politice decât a unor temeri justificate privind potențiale efecte negative asupra economiilor lor sau asupra pieţelor forţei de muncă, spune rezoluția.

Dimpotrivă, un raport al Comisiei din 11 noiembrie 2011 a constatat că lucrătorii din România şi Bulgaria au avut un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre care le-au  permis să lucreze.

De asemenea, date recente de la Eurostat arată că muncitorii din România şi Bulgaria nu au avut un efect semnificativ asupra salariilor și ratei șomajului din țările gazdă. La sfârșitul anului 2010, lucrătorii din Bulgaria şi România având reşedinţa în altă ţară a UE reprezentau 0,6% din populaţia totală a UE.

Restricțiile trebuie justificate în mod clar

Parlamentul solicită Comisiei Europene să propună o definiţie clară a "perturbării grave a pieţelor forţei de muncă", necesară pentru a justifica restricțiile. Statele membre care menţin restricţii, fără "o justificare socio-economică clară şi transparentă a unei perturbări grave a pieţei forţei de muncă", în conformitate cu regulamentul Curții de Justiţie, încalcă tratatele, susțin deputaţii europeni, solicitând Comisiei să asigure conformitatea cu principiul liberei circulații.

Rezoluția a fost adoptată prin vot liber, cu ridicare de mâini.

Background

Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg Malta, Olanda și Marea Britanie restricționează încă accesul lucrătorilor bulgari şi români pe pieţele muncii lor. Din cauza unor dereglări grave pe piaţa forţei de muncă, și Spania restricţionează accesul pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, dar cu aprobarea Comisiei.

Românii şi bulgarii sunt cetăţeni europeni şi nu trebuie să fie asociaţi cu forţa de muncă provenită din statele terţe

 Strasbourg, 15 noiembrie 2011

Parlamentarul european Viorica Dăncilă consideră că, românii şi bulgarii, care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, nu trebuie să fie asociaţi cu forţa de muncă provenită din state terţe, atunci când li se impun retricţii pe piaţa forţei de muncă din anumite state membre ale UE.

Deputatul român a făcut această declaraţie miercuri seara, la Strasbourg, în sesiunea plenară a Parlamentului European cu ocazia discuţiei cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea Întrebării cu solicitare de răspuns oral privind libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană adresată executivului european.

"În prezent, există încă ţări ale Uniunii Europene care menţin restricţii pentru lucrătorii români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă din aceste state. Deşi există semnale de deschidere, pentru că au fost reduse restricţiile în unele sectoare/ profesii sau au fost simplificate procedurile în comparaţie cu regulile aplicate anterior aderării României şi Bulgariei la UE, este de neînţeles faptul că românii şi bulgarii, care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, sunt asociaţi adesea cu forţa de muncă provenită din state terţe", a afirmat Viorica Dăncilă.

"Toţi cetăţenii europeni au de câştigat de pe urma unei pieţe deschise a forţei de muncă şi a unei pieţe interne europene puternice, iar cei care menţin aceste restricţii trebuie să înţeleagă că statele Uniunii nu sunt în competiţie între ele, ci Uniunea Europeană este în competiţie cu restul ţărilor şi ea trebuie să fie întotdeauna pe primele locuri în această competiţie", a mai spus parlamentarul român.

Informaţii de background

Potrivit Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, ţările UE-25 pot să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor ale forţei de muncă. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape: 2+3+2. Pentru perioada 2007-2009, accesul liber al românilor şi bulgarilor a fost reglementat prin legislaţiile naţionale ale celorlalte state membre. Pentru etapa următoare, statele membre au putut extinde măsurile naţionale şi menţine restricţiile, cu condiţia notificării Comisiei Europene, iar pentru ultimii doi ani, executivul european are nevoie de dovezi clare ale existenţei unor eventuale perturbări grave ale pieţei forţei de muncă de pe teritoriul unui stat membru sau al pericolului unor astfel de perturbări, pentru a accepta o cerere de notificare în vederea aplicării, în continuare, a măsurilor respective până la sfârşitul perioadei de şapte ani de către un stat membru.

Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Orice suspect sau acuzat din UE trebuie să fie informat prompt despre drepturile sale procedurale într-un limbaj ușor de înțeles

Orice suspect sau acuzat din UE trebuie să fie informat prompt despre drepturile sale procedurale într-un limbaj ușor de înțeles, spune o nouă lege europeană adoptată de Parlamentul European marți, 13 decembrie. Orice suspect arestat sau deținut ar trebui să primească o „notă scrisă privind drepturile sale“. Deputații au completat textul adăugând dreptul de a nu spune nimic, dreptul la îngrijire medicală de urgență, precum și dreptul de a contacta rudele.

Această nouă directivă, pentru care a fost obținut acordul statelor membre, stabileşte standarde minime la nivelul UE pentru a asigura dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.

Astăzi, cetăţenii arestaţi şi acuzaţi de o infracţiune nu pot fi siguri că vor fi corect informaţi despre drepturile lor în UE. În unele state membre, primesc doar informaţii verbale cu privire la drepturile lor procedurale, în timp ce în altele informaţiile le sunt prezentate în scris, dar sunt tehnice, complexe şi furnizate numai la cerere.

„Noua directivă reprezintă un punct principal în asigurarea unui proces echitabil pentru persoanele suspecte sau acuzate în UE, grație dezvoltării standardelor de egalitate. Drepturile cetățenilor noștri sunt consolidate. Oamenii nu   își pot exercita drepturile decât dacă știu care sunt acestea. Parlamentul European a reușit să extindă lista drepturilor în privința cărora trebuie furnizate informații la cele care se referă la îngrijire medicală de urgenţă şi dreptul de a contacta rudele“, a arătat Raportorul de la comisia pentru libertăți civile, social-democrata germană Birgit Sippel.

Informația este cerută înaintea primului interviu realizat de poliție

Orice persoană suspectată sau învinuită de comiterea unei infracțiuni trebuie să fie informată prompt cu privire la cel puțin următoarele drepturi procedurale:

• dreptul de a fi asistat de un avocat
• orice drept la consultanță juridică gratuită și condițiile pentru obținerea acesteia
• dreptul de a fi informat cu privire la învinuire
• dreptul la interpretare și traducere
• dreptul de a păstra tăcerea.

Informațiile trebuie furnizate oral sau în scris înainte de primul interogatoriu oficial al persoanei suspectate sau învinuite de către poliție sau de către o altă autoritate competentă.

O „notă scrisă privind drepturile“ din momentul arestării

• Autoritățile vor fi obligate să ofere oricărei persoane arestate, deținute sau care este subiectul unui mandat de arestare european o „notă scrisă privind drepturile“. Pe lângă informațiile menționate mai sus, nota privind drepturile trebuie să cuprindă și informații cu privire la: dreptul de acces la documentele cauzei
• dreptul de a informa o persoană sau autoritățile consulare
• dreptul de acces la asistență medicală de urgență
• numărul de ore/zile pentru care persoana poate fi privată de libertate înainte de a fi adusă în fața unei autorități judiciare.

Nota privind drepturile trebuie să cuprindă, de asemenea, informații de bază cu privire la orice posibilitate de contestare a legalității arestării, de obținere a unei revizuiri a reținerii sau de solicitare a eliberării provizorii.

Directiva oferă și un model indicativ pentru o astfel de notă privind drepturile. Statele membre nu sunt obligate să respecte acest model, putându-l modifica pentru a-l adapta la normele de drept intern și pentru a adăuga alte informații utile.

După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională

Drepturi comune, permis unic de muncă și rezidență pentru muncitorii non-UE

Migranţii din ţări non-UE care lucrează legal în cadrul UE se vor bucura de drepturi similare cu cele ale resortisanţilor UE în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, securitatea socială şi accesul la serviciile publice. Toate acestea vor fi introduse în cadrul unei noi legislații, "permisul unic", votată marţi. Noua legislație va permite lucrătorilor străini să obţină permise de muncă şi de şedere printr-o procedură unică. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a-și adapta legislația națională conform noilor reglementări.

Directiva "permisul unic" complementează alte măsuri privind migraţia legală, precum cartea albastra, si este concepută pentru a facilita migraţia necesară pentru a satisface nevoile de pe piaţa muncii din UE.

În cadrul dezbaterii de luni, raportoarea Véronique Mathieu (EPP, FR) a declarat: "Directiva privind permisul unic permite un răspuns parțial la criza de forță de muncă care se profilează la orizont. Ea permite de asemenea un control al forței de muncă. Este mai bine să avem o migrație legală, să dejucăm orice tentativă de fraudă și de migrație ilegală. În afara faptului că vom simplifica procedurile pentru permisul de rezidență și de muncă, permisul unic va permite o bază comună de drepturi pentru lucrătorii din statele terțe și lucrătorii din UE. Egalitatea de tratament a lucrătorilor este esențialul acestei directive" . 

Aceste reguli nu afectează puterea de decizie a ţărilor UE în ceea ce privește admiterea muncitorilor non-UE sau numărul celor admiși, ci vor trebui să decidă într-un interval de patru luni daca acordă sau nu aprobare pentru permis unic.

Directiva propusă ar reduce, de asemenea, procedurile administrative ale resortisanţilor ţărilor terţe, permițându-le acestora să obţină permise de muncă şi de şedere într-un stat membru printr-o procedură unică. Totodată, legea va permite completarea aplicației de către migranții din țări terțe sau de către angajatorii UE ai acestora.

Cine este inclus ?

Normele s-ar aplica cetăţenilor non-UE  care doresc să trăiască şi să lucreze într-un stat membru, sau care locuiesc și muncesc deja în mod legal într-o ţară UE. Noua lege nu ar include rezidenţii pe termen lung, refugiaţii şi lucrătorii detaşaţi (care sunt deja incluși în alte norme UE), lucrătorii sezonieri sau cei transferați în cadrul unei companii (de asemenea incluși în alte directive UE). Participanţii au pair şi navigatorii care navighează sub pavilionul unui stat membru sunt, de asemenea, excluși.

Un nou set de drepturi

Cei care deţin o singură autorizație ar beneficia de un set de drepturi similare cu cele ale lucrătorilor din UE, precum standarde de muncă fundamentale, recunoaşterea calificărilor, dreptul de a se afilia la sindicate, drepturi de pensie, asigurări sociale, servicii oferite de oficiile forţelor de muncă şi locuinţe publice. Ţările UE ar putea aplica propriile restricţii specifice pentru aceste drepturi.

Protecţie socială, locuinţe sociale şi pensii

Ca regulă generală, muncitorii non-UE se vor bucura de acelaşi acces la protecţie socială precum cetăţenii UE. Cu toate acestea, statele membre ar putea aplica restricţii pentru deţinătorii de contracte de muncă pe o durata mai mică de şase luni.  Pentru cetăţenii non-UE care urmează să studieze într-o ţară UE,   asistența socială ar putea fi de asemenea limitată. Statele membre vor avea totodată posibilitatea de a restricţiona accesul la serviciile publice, precum locuinţele publice, muncitorilor străinilor care au locuri de muncă.

La cererea deputaţilor europeni, directiva asigură faptul că lucrătorii non-UE îăi vor primi pensiile în tarile lor de origine, în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi rate precum cetăţenii statelor membre.

Formarea profesională şi învăţământul

Tot la cererea deputaţilor europeni, cetăţenii non-UE şi cei care sunt înregistraţi ca şomeri vor beneficia de formare profesională şi educaţie. În timpul negocierilor, deputaţii au respins propunerea ţărilor membre de a limita aceste servicii doar la muncitorii străini angajaţi. În ceea ce priveşte accesul la învăţământul universitar sau la formare profesionala care nu se referă direct la ocuparea forţei de muncă, ţările membre ar putea impune condiţii specifice precum competenţa lingvistică.

Ce urmează

Având în vedere că legea adoptată de către Parlament marţi a fost deja aprobată de către statele membre, votul Parlamentului va încheia procedura legislativă. Odată ce directiva este publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea doi ani pentru a o transpune în legislaţia națională.

(Serviciul de presa al PE)

Exercice de plan d’urgence chez SCK-CEN et Belgoprocess le 15 décembre

Un exercice simulant un accident nucléaire dans le Centre d'Etude de l'énergie Nucléaire (SCK-CEN) et à Belgoprocess à Dessel sera organisé le jeudi 15 décembre 2011. Lors de cet exercice, les riverains pourront entendre le test des sirènes de l’entreprise. Il y aura aussi un déploiement limité des services d’intervention.

Les plans d’urgence testent les procédures des plans d’urgence et d’intervention dans la pratique. L’exercice  permet de tester les plans d’urgence nationaux, provinciaux et communaux ainsi que les plans internes du CEN et Belgoprocess.  Lors de cet exercice, l’accent sera mis sur :  - le test du plan spécifique d’urgence pour la région de Mol-Dessel - l’intervention des services de secours dans au moins un des deux sites - la réaction des services concernés à la pression médiatique simulée - l’avertissement téléphonique d’un nombre limité de riverains.    Test pour une meilleure protection Lors d’un accident nucléaire ou radiologique, de nombreuses instances et services de secours sont engagés. Lors d’un exercice les schémas d’avertissement et les procédures de fonctionnement sont testés. Les services peuvent ainsi mieux réagir lors d’un accident éventuellement réel afin de protéger la population.  Qui participe à l’exercice? Le Centre de Crise du Service Public Fédéral Intérieur organise cet exercice en concertation avec :  - le service fédéral du gouverneur de la province d’Anvers - les conseils communaux de Mol et Dessel - les services de secours (service d’incendie, police, protection civile, ...) - l’Agence Fédérale pour le Contrôle Nucléaire (AFCN) et Bel V (organisme de contrôle)  - le Centre d’Etude de l’énergie Nucléaire (SCK-CEN) et Belgoprocess. (Belga)

1 famille belge sur 2 ne dispose pas des revenus mensuels supplémentaires

1 famille belge sur 2 ne dispose pas des revenus mensuels supplémentaires auxquels elle aspire en plus de sa pension légale

1 famille belge sur 2 ne dispose pas des revenus mensuels supplémentaires auxquels elle aspire en plus de sa pension légale Louvain, le 13 décembre 2011 – C’est ce qui ressort des résultats d’une étude menée auprès de 2.294 Belges, portant sur leurs habitudes d’épargne actuelles ainsi que sur les revenus mensuels dont ils aimeraient disposer en plus de leur pension légale. En d’autres mots : quels sont les objectifs des Belges lorsqu’il s’agit d’économiser pour bénéficier de revenus supplémentaires après leur départ en pension, et quel montant ils épargnent afin d’y arriver. Il est apparu qu’une famille sur deux ne dispose pas de ces revenus supplémentaires. Les gens n’y arrivent pas. Une famille épargne en moyenne 271 euros par mois Les Belges mettent en moyenne 271 euros de côté chaque mois. Chose surprenante : l’âge a peu d’influence sur les habitudes d’épargne des Belges moyens. Ainsi, un Belge ayant entre 55 et 60 ans n’épargne en moyenne que 38 euros (290 €) de plus par mois qu’un Belge entre 40 et 45 ans (252 €). Le Belge moyen a économisé 45.033 euros L’étude montre des différences importantes entre les catégories d’âge concernant le capital déjà économisé ensemble. Ceci s’explique bien sûr par le fait que les personnes plus âgées ont pu économiser pendant plus longtemps pour amasser un certain patrimoine. Un Belge ayant entre 35 et 40 ans dispose en moyenne de 27.283 €, contre 130.880 € pour un Belge entre 50 et 60 ans. Les Belges veulent en moyenne 1.150 euros de revenus mensuels en plus de leur pension légale L’étude a également porté sur les revenus mensuels supplémentaires dont les familles belges désirent disposer en plus de leur pension légale. Ce montant s’élève en moyenne à 1.150 euros par mois. Les objectifs des Belges entre 25 et 30 ans (1.268 €/mois) sont un peu plus ambitieux que ceux des Belges entre 55 et 60 ans (979 €/mois). 1 famille sur 2 ne dispose pas des revenus mensuels auxquels elle aspire Une des découvertes les plus frappantes de l’étude est que plus de la moitié des participants (56 %) ne disposeront pas des revenus mensuels supplémentaires auxquels ils aspirent lorsqu’ils arriveront à la pension vu leur épargne actuelle. Le groupe de 40 à 45 ans est le plus proche de la zone dangereuse : 67 % n’aura pas les revenus supplémentaires désirés. La possibilité de profiter de revenus mensuels supplémentaires augmente significativement avec une stratégie d’épargne adaptée La plupart des Belges épargnent à long terme via un livret d’épargne (plus de 240 milliards d’euros aujourd’hui) qui offre – hélas – un très faible rendement aux clients. Mais ce n’est pas une fatalité, explique John Romain, le fondateur de Finotheker : « Imaginez que vous ayez 30 ans et que vous économisiez 100 euros par mois jusqu’à votre pension. En les plaçant sur un livret d’épargne, vous aurez 69.203 euros à l’âge de la pension si l’on se base sur le rendement historique du livret. Votre argent rapporte en fait bien plus que ça, mais une grande part du bénéfice va à la banque. Ceux qui s’y prennent autrement et font travailler leur argent pour eux peuvent arriver à la pension avec 111.646, voire jusqu’à 438.681 euros, toujours en épargnant 100 euros par mois. Bien planifier son avenir financier rapporte Finotheker conseille de penser à temps aux revenus mensuels supplémentaires dont on désire profiter ainsi qu’à l’âge auquel on compte prendre sa pension, et ensuite d’établir un plan financier. Ceux qui se préparent bien et profitent de l’effet de levier qui s’accentue au fil des ans doivent moins économiser pour passer leurs vieux jours dans le confort et la liberté. (Belga)